Templul Kailasa este cea mai mare construcţie monolitică din lume, sculptată de sus in jos într-un munte şi a intrat în patrimoniul mondial.
Adevărul este că civilizaţiile din cele mai vechi timpuri erau mai avansate decât ne place nouă se credem astăzi. Spre exemplu, indienii hinduşi din Antichitate au fost maeştri în matematică şi arhitectură,trigonometria şi algebra lor fiind inventată şi dezvoltată independent de lumea occidentală.
Există aproximativ 30 de milioane de texte sanscrite care încă aşteaptă să fie traduse de către specialişti. Este vorba despre scrieri combinate ale civilizaţiilor şi, dacă într-un fel reuşim să interpretăm măcar o mică parte din ele, s-ar putea să găsim răspunsuri la ceea ce încă ne tulbură.
Spre exemplu, cum a fost sculptat un templu dintr-un munte, piatră pe piatră, până la 200.000 de tone fiind extrase în două decenii pentru a ne oferi imaginea a ceea ce este acum vechiul templu Kailasa din Maharashtra, India.
În ceea ce priveşte motivul construcţiei, se crede că el este un tribut adus zeului Shiva, pentru a simboliza casa de pe Muntele Kailash din Himalaya. Cultul lui Shiva este unul dintre cele mai vechi şi mai renumite din istoria spirituală a Indiei, ale cărei rădăcini se pierde în negura timpului.
Potrivit unei legende totul a plecat de la boala fără leac a unui rege şi determinarea reginei sale de a-l salva. Aceasta a promis că va construi un templu lui Shiva, dacă divinitatea va da curs rugăciunilor sale.
Timpul se scurgea şi nimeni nu mai credea că este posibil ca, în mai puţin de o săptămână, cât mai rămăsese până la termenul final, cineva să fie capabil să finalizeze templul.
Conform legendei poporului Marathi, un arhitect pe nume Kokasa a găsit soluţia perfectă şi a reuşit construirea templului, la timp, aşa cum a promis regina, sculptând un munte de sus în jos. Mulţumită lui şi inventivităţii sale, regele a fost salvat, sau cel puţin aşa spune legenda.
Dincolo de legendă, mulţi istorici şi arheologi cred că a fost construit undeva între anii 757 şi 783 d.Hr., dintr-o singură stâncă, prin excavarea unui munte de sus în jos. În perioada a două decenii, s-a folosit o practică denumită “cut – out monolith”, ceea ce s-ar traduce ca sculptură în stâncă – tăiată pe dinafară, de sus în jos prin eliminarea surplusului, în locul metodei mult mai comună şi mai uzată – ”cut – in monolith” – adică tăierea prin interior a blocului de stâncă.
Cele mai impresionante temple ale Indiei străvechi se află în labirintul sacru săpat în piatră dură din Maharasthra. Templele subterane create cu milenii în urmă adăpostesc esenţa mistico-religioasă a Indiei, oferind o călătorie în timp printre culturile, religiile şi geniul uman al acestui fascinant popor.
A fost descoperit accidental în urmă cu 200 de ani de către un ofiţer britanic aflat la vânătoare de tigri. Şi-au câştigat rapid faima, intrând alături de altele sub protecţia UNESCO din anul 1983, când au primit titlurile World Heritage Sites.
