Fu Yun Xi vorbi fără grabă:
— Viceministrul Curții de Revizuire Judiciară a fost prezent în acea zi. Dacă Maiestatea Voastră dorește să înțeleagă detaliile, acesta poate fi chemat pentru verificare. — Apoi îi aruncă o privire semnificativă celui de-al Șaptelea Prinț: — Ce părere are Alteța Voastră?
Expresia celui de-al Șaptelea Prinț se înăspri, forțând un zâmbet:
— Unchiul are dreptate. Acest Zhuang Shiyang e cu adevărat lipsit de inimă, tratându-și fiica astfel, totuși… — Ezită înainte de a continua: — Domnul Zhuang a făcut multe pentru curte în acești ani, poate merită o altă șansă.
Împăratul se încruntă:
— Veniți, redactați un decret imperial. Retrogradați-l pe Zhuang Shiyang la rangul al cincilea și amendați-l cu salariul pe un an.
Zâmbetul celui de-al Șaptelea Prinț încremeni — o retrogradare cu patru ranguri nu era o pedeapsă ușoară.
Fu Yun Xi vorbi degajat:
— Maiestatea Voastră ar putea dori să ordone o securitate mai strictă în capitală. Ieri, asasini au apărut la Turnul Wang Jiang, ucigând mulți nobili. Acest oficial a fost și el afectat.
Împăratul tresări:
— Știm de această chestiune. Nu știam că ai fost prezent — ai fost rănit?
Fu Yun Xi clătină din cap:
— Acest oficial e nevătămat. Sper doar ca Maiestatea Voastră să investigheze amănunțit această chestiune, deoarece siguranța cetățenilor capitalei e primordială.
Împăratul chibzui scurt:
— Bătrâne Șapte, investighează această chestiune. Trebuie să ajungi la fundul ei — nu putem tolera astfel de bandiți în capitală.
Al Șaptelea Prinț se înclină în semn de supunere.
După alte discuții, Fu Yun Xi și Al Șaptelea Prinț părăsiră biroul.
La porțile palatului, Al Șaptelea Prinț se uită la Fu Yun Xi:
— O retrogradare cu patru ranguri — cariera oficială a domnului Zhuang va fi cu siguranță anevoioasă de acum înainte.
Fu Yun Xi ridică o sprânceană:
— Ce legătură are asta cu mine?
Al Șaptelea Prinț se apropie:
— Nu e unchiul mulțumit? Ai răzbunat-o pe a patra domniță Zhuang. Apropo, relația ta cu ea pare apropiată. Se spune că, după ce familia Zhuang a părăsit Turnul Wang Jiang în Ajunul Anului Nou, ea a rămas în urmă. Cineva a văzut-o pe slujnica ei. Unchiule… ai sentimente pentru a patra domniță?
Auzind asta, Fu Yun Xi se întoarse, oferindu-i celui de-al Șaptelea Prinț un zâmbet ambiguu:
— Alteța Voastră pare neobișnuit de interesată de această chestiune.
Al Șaptelea Prinț se juca cu tableta de jad de la brâu, zâmbind:
— Firește. Dar unchiul s-ar putea să-și fi ratat șansa. Domnul Zhuang a fost de acord să o mărite pe a patra domniță cu Prințul Moștenitor Wei ca Prințesă Moștenitoare, așteptând doar ca ea să atingă vârsta potrivită anul viitor pentru a aranja nunta. — Adăugă admirativ: — Prințul Moștenitor Wei și a patra domniță — o potrivire destul de bună. Hehe.
Mâna lui Fu Yun Xi se opri, apoi zâmbi:
— Vom vedea.
După ce Fu Yun Xi plecă, un servitor în haine maro de lângă Al Șaptelea Prinț întrebă:
— Alteță… cu retrogradarea domnului Zhuang, noi…
Al Șaptelea Prinț pufni:
— Fu Yun Xi e mai supărător decât am crezut. Cum a fost Zhuang Shiyang acuzat brusc de cenzori?
Servitorul șopti:
— În această dimineață, cenzorii au întâlnit cetățeni discutând această chestiune pe drumul lor, și au scris imediat memorii…
Al Șaptelea Prinț chibzui o clipă înainte de a zâmbi:
— Trebuie să investigăm temeinic fiica lui Zhuang Shiyang. Găsește pe cineva să o urmărească, să nu scape nicio mișcare a ei.
Servitorul plecă cu ordinele.
Mergând de-a lungul drumului, expresia lui Fu Yun Xi era indiferentă, cuvintele celui de-al Șaptelea Prinț încă răsunându-i în urechi. Wei Rufeng voia să se căsătorească cu Han Yan ca Prințesă Moștenitoare. Își aminti acei ochi clari — ostilitatea lui Han Yan față de Wei Rufeng era evidentă chiar și pentru un străin. Cu siguranță nu era dispusă, dar dacă Zhuang Shiyang acceptase cu adevărat căsătoria, ea ar fi fost neputincioasă. Totuși, să se mărite ascultătoare cu Wei Rufeng nu părea genul de lucru pe care l-ar face acea fetiță.
Fu Yun Xi era oarecum năuc. La început, doar găsise interesant — fetița din amintirea lui crescuse într-o persoană atât de neașteptată. O ajutase în repetate rânduri doar pentru a răsplăti acea bunătate din trecut… dar căsătoria părea dincolo de sfera lui de implicare.
Când decretul imperial al retrogradării lui Zhuang Shiyang ajunse la conac, acesta era în pat cu doamna Zhou.
Cu mătușa Mei însărcinată și incapabilă să-l servească, iar răposata mătușă neinițiind niciodată, doar doamna Zhou profitase de această ocazie, împodobindu-se cu grijă. Văzând-o, Zhuang Shiyang deveni imediat pasional, angajându-se în relații intime chiar în plină zi.
Chiar și după ce mesagerul imperial termină de citit decretul, Zhuang Shiyang rămase încremenit, nevenindu-i să creadă.
— Domnule Zhuang, vă rog să acceptați decretul, — spuse eunucul palatului, arătând oarecare nemulțumire. Zhuang Shiyang acceptă în cele din urmă decretul cu mâini tremurânde, întorcându-și lent capul cu niște ochi atât de vicioși încât doamna Zhou nu se putu abține să nu se cutremure:
— Stăpâne…
Înainte să termine, Zhuang Shiyang o lovi cu piciorul în stomac. Doamna Zhou își strânse abdomenul și căzu dureros la pământ, în timp ce Zhuang Shiyang, fără să țină cont de prezența altora, începu să o bată:
— Târâtură! Totul e din vina ta! Mi-ai ruinat cariera. Acum am fost retrogradat — toate din cauza ta! Târâtură, aducătoare de nenoroc!
Fiind bărbat, forța lui o depășea cu mult pe cea a unei femei. Doamna Zhou era bătută amețită, ghemuindu-se de durere în timp ce își proteja stomacul și implora.
Zhuang Yu Shan se aruncă peste ea pentru a o proteja pe doamna Zhou, îngenunchind și plângând:
— Tată, te rog nu o mai lovi pe mama… Tată, te rog…
Cuvintele ei nu făcură decât să înrăutățească lucrurile, amintindu-i lui Zhuang Shiyang că ea era sursa tuturor acestor necazuri. Dacă Zhuang Yu Shan nu fusese răpită de bandiți, doamna Zhou n-ar fi confruntat-o public pe Han Yan, cenzorii n-ar fi raportat Împăratului, și el n-ar fi fost retrogradat. Furia lui crescu, lovind cu piciorul spre Zhuang Yu Shan:
— Pleacă! Ești la fel ca târâtura aia — de ce n-au terminat bandiții cu tine…
Mătușa Mei privea cu satisfacție răutăcioasă de pe margine, deși simțea și frică. Zhuang Shiyang era atât de crud — într-un moment intim cu doamna Zhou, în următorul dorind să o bată până la moarte. Un astfel de om fără inimă — oare va avea și ea aceeași soartă ca doamna Zhou într-o zi? Gândul o făcu să se cutremure.
Han Yan oftă în sinea ei. Trăind două vieți cu Zhuang Shiyang, îl cunoștea prea bine. Oricât de mult o favoriza pe doamna Zhou, odată ce cariera lui era afectată, se întorcea instantaneu împotriva ei. Acum retrogradat din cauza ei, cu siguranță va înfuria și va da vina pe doamna Zhou pentru tot. Probabil nu va mai recâștiga favoarea lui pentru mult timp.
Zhuang Qin, răposata mătușă și Han Ming priveau totul cu răceală, ca și cum n-ar fi fost afectați. Eunucul palatului nu mai întâlnise o astfel de situație și simți și mai mult dispreț pentru Zhuang Shiyang. Să favorizeze o concubină în detrimentul soției, apoi să dea vina pe femei, bătându-și concubina în fața copiilor — cu greu un bărbat. Apoi o văzu pe Han Yan pășind grațios înainte, strecurându-i o pungă cu arginți în mână:
— Mulțumesc pentru osteneală, domnule. Gospodăria noastră e destul de ocupată, așa că nu vă vom reține pentru ceai.
Văzând maniera demnă și curtenitoare a lui Han Yan, stând printre concubine și copii ca un camelie de munte proaspăt, curată și elegantă, eunucul nu se putu abține să nu ofteze că era într-adevăr o domniță legitimă de bună educație. Cu un astfel de comportament, nu era de mirare că concubinele erau geloase și o hărțuiau. Cântărind punga cu bani, zâmbi:
— A patra domniță e cu adevărat rafinată. Acest slujitor are îndatoriri oficiale de îndeplinit și trebuie să raporteze Maiestății Sale. Rămas bun.
